Rețelele invizibile care conduc economia globală – Cele 5 verigi slabe

Cablurile, conductele, drumurile, strâmtorile maritime, rutele aeriene și sateliții formează rețeaua fragilă pe care se construiește economia globală. Acestea sunt rețele invizibile de o importanță enormă pentru lanțul global de aprovizionare și viața modernă, care, totuși, sunt amintite doar atunci când un război precum cel din Ucraina sau Israel amenință unul dintre aceste puncte strategice. Studiul Deutsche Bank pune în lumină cele cinci verigi slabe ale economiei globale. Adică infrastructurile care nu pot fi înlocuite de vreo alternativă și, prin urmare, pot bloca lanțul global de aprovizionare.

Există câteva vulnerabilități în economia globală care sunt mai mult sau mai puțin cunoscute de toată lumea, cum ar fi fabricile de semiconductori din Taiwan, centrele financiare globale și 0,5% de stații de metrou din Londra și Paris care ar putea bloca jumătatea rețelei.

Dar există și rețelele invizibile, dar foarte importante, așa cum a arătat pagubele aduse unei conducte de gaz subacvatice și unui cablu de telecomunicații între Finlanda și Estonia pe 10 octombrie, care amintește de sabotajul conductei Nord Stream de acum un an. În 2010, erupția unui vulcan din Islanda a „împământat” o secundă din traficul aerian al Europei timp de 8 zile, notează Deutsche Bank.

Atât Ucraina, cât și Israelul sunt situate în apropierea unor puncte atât de importante pentru economia globală.

1. Cabluri și conductori

– Cabluri de date: Până la 99% din comunicațiile digitale ale lumii, precum și 10 trilioane de tranzacții financiare. dolari, trec prin cabluri de fibră optică situate pe fundul mării. Există aproximativ 550 de cabluri active și planificate, care se întind pe 1,4 milioane de kilometri. Multe sunt abia mai groase decât un adapator, explică Deutsche Bank. Aceste cabluri sunt vulnerabile la spionaj și sabotaj și la daune accidentale.

– Cabluri de alimentare submarine: Interconectoarele de energie permit țărilor să cumpere energie eoliană sau solară mai ieftină de la vecinii lor, cu vreme mai favorabilă, sporind securitatea aprovizionării și gestionând mai bine cererea. Dar, ele pot fi distruse prin sabotaj sau accident.

– Conducte de gaze naturale: Europa depinde de conducte pentru majoritatea aprovizionărilor sale cu gaze naturale. În 2020, a importat aproape 401 TP3T din gazul său natural din Rusia, iar de atunci a trebuit să se bazeze pe conducte din Norvegia și pe GNL importat. După cum au arătat exploziile Nord Stream, aceste conducte sunt vulnerabile la sabotaj.

– Conducte de petrol: Majoritatea conductelor de petrol din lume sunt situate în Europa și Asia și încep din Rusia. O conductă de petrol tipică are aproximativ 50 de centimetri în diametru și poate transporta peste 1 milion de litri (sau 6.300 de barili pe oră). Prin comparație, un butoi poate transporta mai puțin de 200 de butoaie simultan. Conductele sunt realizate din oțel și, acolo unde este posibil, sunt îngropate în pământ. Ca și conductele de gaze naturale, acestea sunt vulnerabile la daune, cutremure și sabotaj.

2. Drumuri, căi ferate și râuri

Unele căi ferate și drumuri din locuri îndepărtate transportă o parte disproporționat de mare de provizii esențiale pentru economia globală, fără alternative. O zonă vastă din Congo și Zambia, de exemplu, este cel mai mare producător de cupru din Africa și reprezintă două treimi din producția mondială de cobalt. Dar există doar patru drumuri, toate proaste și aglomerate, pentru a transporta aceste materii prime din mine în porturile din Namibia, Africa de Sud, Mozambic și Tanzania. Ceva similar se întâmplă cu soia din Brazilia, care este exportatorul nr. 1 mondial. În ultimii doi ani, seceta a lovit râuri care sunt căi navigabile vitale, arătând cât de vulnerabile sunt aceste transporturi.

3. Strâmtorile maritime

Alături de Capul Bunei Speranțe, există 8 „strâmtori” importante pentru transportul maritim. După cum explică Deutsche Bank, acestea sunt cele cinci „chei care au deblocat lumea” pentru Imperiul Britanic, dacă se îndepărtează Strâmtoarea Dover și se adaugă Canalul Panama, Strâmtoarea Turciei, Strâmtoarea Bab el Madeb și Strâmtoarea Hormuz. . În petrol, de exemplu, peste 60% de aprovizionare sunt transportate pe mare, Strâmtoarea Ormuz fiind cel mai important punct pentru piață, deoarece o cincime din consumul mondial (și o treime din GNL) trece prin aceasta. În punctul său cel mai îngust, strâmtoarea Ormuz are doar 33 de kilometri lățime.

Aceste strâmtori sunt vulnerabile la blocaje, coliziuni de nave sau impamantari, pirați, atacuri teroriste, războaie și accidente, cum ar fi scurgerile de petrol.

4. Piste de aterizare

Transportul aerian depinde de o rețea invizibilă de coridoare care poate fi perturbată de vreme, războaie sau evenimente neobișnuite, cum ar fi atunci când spațiul aerian al Spaniei a fost închis în noiembrie anul trecut pentru a permite unei rachete chineze să intre în atmosfera Pământului. Grevele controlorilor de trafic aerian au cauzat probleme majore de transport în Europa în acest an, în timp ce cea mai mare blocaj de trafic aerian de după război a avut loc în 2010, când vulcanul din Islanda a erupt.

5. Sateliți

Lumea este foarte dependentă de Sistemul de poziționare globală (GPS) al SUA. Acesta utilizează aproximativ 30 de sateliți de poziționare, navigare și cronometrare (PNT) pe orbită Pământului, care trimit semnale către peste 4 miliarde de utilizatori din întreaga lume. Dar aceste semnale sunt slabe și predispuse la interferențe și s-a estimat că, dacă GPS-ul este „tăiat”, costul va depăși $1 miliard pe zi, doar pentru SUA.

(SURSA: https://www.moneyreview.gr/business-and-finance/125480/deutsche-bank-ta-aorata-diktya-poy-kinoyn-tin-pagkosmia-oikonomia-oi-5-adynamoi-krikoi/)